Clădiri năruite în prăpăstii de lut
şi linii teleferice arzând înnodate,
proiectile vor proşca sfărâmate
în pulberi de diamant.
Şi voi disparea
străpunsă de gloanţe
calibru… cât o inimă.
Niciodată nu voi mai dactilografia
versuri pe piele,
morţii nu versează.
Dar tu nu,
nu,
niciodată nu vei dispărea
şi ca Remarque, cred şi mă încred
în iubire.
